Progresul Silvic |
PREZENTAREA
ACTIVITĂȚII
SOCIETĂŢII
„PROGESUL SILVIC” - FILIALA SIBIU
Societatea „Progresul Silvic” –
filiala Sibiu s-a înfiinţat la
data de 10.02.1994, ca filială a societăţii cu acelaşi nume din
Bucureşti, care
a funcţionat între anii 1886-1948 şi care şi-a reluat activitatea
începând din
anul 1990.
Societatea „Progresul Silvic”
filiala Sibiu este persoană
juridică din anul 2002, atribuită
prin Sentinţa Civilă nr. 6784 a Judecătoriei Sibiu. De asemenea, este
înscrisă
în Registrul Special al Asociaţiilor şi Fundaţiilor de pe lângă
Judecătoria
Sibiu la poziţia 156 din 02.11.2002. Societatea are codul de
înregistrare fiscală
(C.I.F.): 18642836.
Societatea „Progresul Silvic”
filiala Sibiu reuneşte specialişti
silvicultori, inclusiv din domeniul exploatărilor forestiere, precum şi
specialişti din toate domeniile ştiinţelor naturii, sociale şi tehnice
din ţară
şi străinătate, care au absolvit o instituţie de învăţământ superior şi
fac
dovada unor preocupări ştiinţifice deosebite sau promovează progresul
în
silvicultură, sub raport ecologic, tehnic, economic şi social,
indiferent dacă
sunt în activitate sau pensionari. Pot adera la societate şi
specialişti din
domeniul prelucrării lemnului, cu preocupări privind cunoaşterea şi
valorificarea raţională, pe baze ecologice a resurselor forestiere.
Societatea „Progresul Silvic”
filiala Sibiu nu este afiliată şi
nici subordonată nici unui partid politic sau organizaţie politică sau
sindicală, nici vreunei instituţii a administraţiei silvice sau de altă
natură.
Societatea colaborează, pe baze principiale, cu organele administraţiei
silvice. Membrii societăţii pot fi membri ai oricărui partid sau
organizaţii
politice, cu condiţia să nu desfăşoare activitate politică în cadrul
societăţii. Militează pentru recuperarea patrimoniului societăţii.
Scopurile
ONG-ului
-
să militeze şi să activeze, prin
mijloacele
ştiinţei şi tehnicii moderne, pentru progresul silviculturii româneşti;
-
să contribuie, prin argumente
ştiinţifice la
conservarea, valorificarea raţională şi asigurarea integrităţii
pădurilor, pe
care societatea le consideră o avuţie naţională de
interes public, având rol hotărâtor pentru
menţinerea echilibrului ecologic, pentru dezvoltarea durabilă a ţării.
Totodată, militează pentru stăvilirea divizării şi fărâmiţării
proprietăţii
forestiere;
-
să promoveze conceptul modern al
silviculturii pe baze naturalistice;
-
să militeze pentru păstrarea
diversităţii
genetice şi ecologice a pădurilor, precum şi a întregului peisaj
forestier,
prin constituirea de arii protejate şi a altor zone de protecţie din
fondul
forestier (parcuri naţionale, rezervaţii naturale, parcuri naturale,
zone
pentru conservarea resurselor genetice). De asemenea, societatea va
întreprinde
acţiuni menite să conducă la conservarea biodiversităţii în ariile
protejate;
-
să sprijine dezvoltarea cercetării
ştiinţifice, a învăţământului de diferite grade, amenajarea pădurilor
şi
proiectarea în domeniul silviculturii;
-
să contribuie la formarea tinerilor
cercetători şi a altor specialişti;
-
să militeze pentru formarea şi
dezvoltarea
conştiinţei forestiere a populaţiei şi factorilor de decizie prin
mijloace
educaţionale adecvate;
-
să pledeze pentru protecţia naturii
şi
conservarea biodiversităţii, potrivit principiilor dezvoltării
durabile;
-
să susţină dezvoltarea fondului
forestier,
înfiinţarea de perdele forestiere şi zone forestiere de protecţie şi
redarea în
circuitul silvic a terenurilor degradate, inapte pentru folosinţe
agricole,
precum şi să promoveze înfiinţarea de culturi silvice;
-
să depună şi să implementeze
proiecte menite
să atragă fonduri
care să susţină
activităţile desfăşurate;
-
să ia toate măsurile pentru
recuperarea
patrimoniului societăţii şi folosirea acestuia de către toţi membrii
societăţii;
-
să promoveze şi să susţină
dezvoltarea silvoturismului,
ecoturismului şi turismului rural;
-
să sprijine schimbul de experienţă
cu alte
organizaţii neguvernamentale (asociaţii, fundaţii, etc.) pentru
conştientizarea
şi promovarea pe plan intern şi internaţional a biodiversităţii florei
şi
faunei;
-
să susţină realizarea de
parteneriate
publice, publice-private, care să contribuie la dezvoltarea durabilă a
fondului
forestier, a ariilor protejate (parcuri naţionale, rezervaţii naturale,
parcuri
naturale, zone pentru conservarea resurselor genetice) şi a zonei
rurale.
Mijloacele de acţiune ale
ONG-ULUI sunt:
- elaborarea
unor strategii şi tactici de dezvoltare durabilă;
- organizarea
de conferinţe, sesiuni ştiinţifice, simpozioane, dezbateri şi mese
rotunde pe
teme profesionale, cursuri manageriale, excursii şi călătorii de studii
şi alte
acţiuni menite să contribuie la atingerea scopurilor societăţii;
- acordarea
de premii anuale ale societăţii pentru lucrări reprezentative ale
ştiinţei şi
tehnicii silvice;
- emiterea
de avize, recomandări şi moţiuni privind: orientarea silviculturii şi a
cercetării ştiinţifice de profil, tehnologiilor, instrucţiunilor şi
normelor
tehnice precum şi a legislaţiei din domeniul forestier;
- elaborarea,
prin membrii săi, pe bază de convenţii şi contracte, de studii, avize
şi alte
lucrări de specialitate (consultanţă, expertiză, asistenţă juridică);
- colaborarea
cu Academia Română, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Asociaţia
Oamenilor
de Ştiinţă, institute de cercetare ştiinţifică şi de învăţământ
superior şi
alte instituţii centrale şi teritoriale de stat şi autorităţi ale
administraţiei publice, în măsura în care scopurile pe care acestea şi
le
propun corespund cu cele ale societăţii „Progresul Silvic” – filiala
Sibiu;
- colaborarea
cu societăţi şi organizaţii ştiinţifico-tehnice de profil forestier sau
apropiat de acesta din alte ţări, inclusiv afilierea la asemenea
organizaţii
internaţionale;
- participarea,
prin membrii săi la manifestări ştiinţifice interne şi internaţionale
ale căror
scopuri corespund cu cele ale Societăţii „Progresul Silvic” – filiala
Sibiu;
- societatea
poate edita reviste tehnice de specialitate şi publicaţii de interes
local şi
pe măsura posibilităţilor, articole cu caracter tehnico-ştiinţific,
precum şi
lucrări de promovare forestieră, a protecţiei mediului, silvo şi
ecoturism;
- atragerea
de fonduri necesare reabilitării şi modernizării patrimoniului
societăţii;
- implementarea
unor proiecte în domeniul silviculturii, protecţiei mediului,
conservării
biodiversităţii, silvoturismului şi ecoturismului;
- realizarea
de activităţi care să permită monitorizarea şi conservarea
biodiversităţii în
ariile protejate;
Din activitățile societăţii
„Progresul Silvic” – filiala Sibiu
enumerăm : organizarea de manifestări ştiinţifice şi profesionale ,
schimburi
de experienţă pe teme silvice atât cu silvicultorii din judeţ cât şi cu
colegii
din judeţele Timişoara, Caraş-Severin, Cluj, Piatra Neamţ, Bacău, Iaşi,
Maramureş, etc ; realizarea cu elevii şcolilor generale din judeţul
Sibiu de
acţiuni de regenerare a pădurilor prin plantaţii în fond forestier,
desfăşurate
cu ocazia Lunii Pădurii, acestea fiind principala modalitate aleasă de
conştientizare a tineretului cu privire la importanţa pădurii şi
necesitatea
protejării ei; participarea la acţiuni de igienizare a traseelor
turistice din
zona montană a judeţului Sibiu alături de cluburile de tineret din
judeţ;
publicarea de articole în mass-media dedicate pădurii şi problemelor cu
care se
confruntă silvicultura românească; distribuire de pliante şi afişe.
Societatea
are capacitatea de a gestiona fonduri pentru realizarea activităţilor
propuse,
menite să conducă la îndeplinirea obiectivelor proiectului.
Din
Societatea Progresul Silvic Sibiu fac parte ingineri silvici din cadrul
Direcţiei Silvice Sibiu, dar şi cadre didactice ale Universităţii „L.
Blaga”
din Sibiu care au o
bogată experienţă în
conducerea şi implementarea de proiecte, din diferite surse de
finanţare: Proiecte C.N.C.S.I.S., Programul Biotech,
Programul
Agral, Banca Mondială Programul Naţional de Cercetare, Dezvoltare,
Inovare –
Parteneriate complexe şi Proiecte tip Capacităţi, POSDRU, etc.
Societatea Progresul Silvic Sibiu a
implementat
o serie de proiectul cum ar fi: „Biodiversitatea
Arpăşelului – o bogăţie a tuturor”, finanţat de către Mol
România
şi Fundaţia pentru Parteneriat prin Programul Spaţii verzi, componenta
Arii
protejate. Perioada de implementare: 01.04.-30.10.2009. Bugetul
proiectului:
22.380 lei. Proiectul a fost realizat în parteneriat cu: Direcţia
Silvică
Sibiu, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, Serviciul Public Salvamont
Sibiu,
Primăriile Arpaşu de Jos şi Cârţişoara.
„Resursele
montane şi dezvoltarea durabilă”, finanţat în cadrul
Mecanismului Financiar
European de către guvernele Lichtensteinului şi Norvegian, prin
Programul
fonduri pentru ONG-uri. Valoarea proiectului: 16.700 EURO. Perioada de
desfăşurare:
01.12.2009 – 30.11.2010. Parteneri:
Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă Sibiu, Serviciul
Public
Judeţean Salvamont Sibiu, Universitatea din Piteşti.
„Arpăşelul
– o arie protejată valorizată”,
finanţat în cadrul Programului Arii protejate de către Fundaţia pentru
Parteneriat şi MOL România. Perioada de desfăşurare:
01.04.2010-30.10.2010.
Valoarea proiectului: 28.325 RON. Parteneri: Direcţia Silvică Sibiu,
Serviciul
Public Judeţean Salvamont Sibiu, Primăria Cârţişoara, Primăria Arpaşu
de Jos.
„Dumbrava
Sibiului – inima verde
a comunităţii locale”
beneficiarul proiectului ONG-ul “Societatea Progresul Silvic” Sibiu,
finanţator: Fundaţia pentru Parteneriat Miercurea Ciuc şi MOL România,
prin
Programul Arii protejate. Suma 26.400 RON, derulat între 01.03. –
31.12.2011,
nr contract SVA 15/2011. Parteneri Direcţia Silvică Sibiu, Primăria
Răşinari,
Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu.
Societatea
„Progresul Silvic” – filiala Sibiu a demarat în 2012 un
proiect împreună cu 4 organizații din alte țări având ca scop
stabilirea un
program european de instruire în domeniul managementului arborilor bătrâni. Acest proiect va
include materiale
și noțiuni
educative atât de bază cât și
avansate, mijloace de instruire și monitorizare online, video.
Proiectul se
numește VETree este un acronim
pentru „Instruire și educație profesională în domeniul arborilor
bătrâni”, un
proiect european în valoare de 350429 euro implementat de 5 organizații
partenere: Pro Natura (Suedia), Inverde (Belgia), Ancient Tree Forum
(UK),
Amigos de los Arboles Viejos (Spania) și Societatea Progresul Silvic
filiala
Sibiu (România).
În
urma analizei documentaţiilor depuse la Agenţia Naţională pentru Arii
Protejate
(ANAP) din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor, Societatea
„Progresul Silvic
Filiala Sibiu” a primit în administrare în anul 2010, două arii
naturale
protejate cuprinse în lista siturilor Natura 2000 şi anume SCI
SIGHIŞOARA –
TÂRNAVA MARE, cod ROSCI0227, cu suprafaţa de 85.374,1 ha şi SPA PRDIŞUL
HÂRTIBACIULUI, cod ROSPA0099, cu suprafaţa de 246.357,1 ha.
Societatea are capacitatea de a gestiona fonduri pentru realizarea activităţilor propuse, menite să conducă la îndeplinirea obiectivelor proiectului. Din Societatea Progresul Silvic Sibiu fac parte cadre didactice ale Universităţii „L. Blaga” din Sibiu, care au o bogată experienţă în conducerea şi implementarea de proiecte, din diferite surse de finanţare: Proiecte C.N.C.S.I.S., Programul Biotech, Programul Agral, Banca Mondială Programul Naţional de Cercetare, Dezvoltare, Inovare – Parteneriate complexe şi Proiecte tip Capacităţi, POSDRU, etc. Societatea Progresul Silvic Sibiu a implementat proiectul cu titlul: „Biodiversitatea Arpăşelului – o bogăţie a tuturor”, finanţat de către Mol România şi Fundaţia pentru Parteneriat prin Programul Spaţii verzi, componenta Arii protejate.
Proiectul a fost realizat în parteneriat cu: Direcţia Silvică Sibiu, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, Serviciul Public Salvamont Sibiu, Primăriile Arpaşu de Jos şi Cârţişoara. În prezent ONG-ul are în curs de implementare următoarele proiecte din domeniul protecţiei mediului: „Resursele montane şi dezvoltarea durabilă”, finanţat în cadrul Mecanismului Financiar European de către guvernele Lichtensteinului şi Norvegian, prin Programul fonduri pentru ONG-uri.
Parteneri: Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă Sibiu, Serviciul Public Judeţean Salvamont Sibiu, Universitatea din Piteşti. „Arpăşelul – o arie protejată valorizată”, finanţat în cadrul Programului Arii protejate de către Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România.
Parteneri: Direcţia Silvică Sibiu, Serviciul Public Judeţean Salvamont Sibiu, Primăria Cârţişoara, Primăria Arpaşu de Jos. În urma analizei documentaţiilor depuse la Agenţia Naţională pentru Arii Protejate (ANAP) din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor, Societatea „Progresul Silvic Filiala Sibiu” a primit în administrare două arii naturale protejate cuprinse în lista siturilor Natura 2000 şi anume SCI SIGHIŞOARA - TÂRNAVA MARE, cod ROSCI0227, cu suprafaţa de 85.374,1 ha şi SPA PRDIŞUL HÂRTIBACIULUI, cod ROSPA0099, cu suprafaţa de 246.357,1 ha. Între Societatea Progresul Silvic Sibiu, Direcţia Silvică Sibiu şi Asociaţia Forestierilor din Turingia (Thüringen Forstverein) există un parteneriat concretizat prin mai multe întâlniri atât în ţară, cât şi în Turingia. Deoarece în acest an împlinesc 20 de ani de la constituire, această asociaţie a făcut o invitaţie ce va fi onorată de patru silvicultori sibieni în perioada 08.06.2010 – 13.06.2010, cheltuielile de deplasare fiind suportate de a Societatea Progresul Silvic Sibiu. În ceea ce priveşte patrimoniul asociaţiei, în baza Legii 247/2006 a fost recunoscut dreptul de proprietate a asociaţiei pentru 1800 mp de pădure în staţiunea Păltiniş, urmând ca în cel mai scurt timp să fie emis titlul de proprietate. Titlul proiectului: Rezervatia Naturală Arpăşel – o arie protejată valorizată
|
Denumirea
habitatului de interes comunitar |
Cod Natura 2000 |
Procentul
acoperit de tipul habitat raportat la ROSCI0227 |
Măsuri minime de conservare |
Habitate de
pădure |
|||
Păduri de fag de tip
Luzulo-Fagetum |
9110 |
5% |
- controlul activităţilor
turistice;
- respectarea normelor silvice de
exploatare;
- prevenirea tăierilor ilegale;
- extinderea tratamentelor ce
promovează
regenerarea naturală;
- interzicerea păşunatului. |
Păduri
aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion
incanae, Salicion albae) |
91EO* |
0,8% |
- respectarea normelor silvice de
exploatare;
- evitarea regenerării din cioate
îmbătrânite;
- menţinerea regimului hidrologic
actual;
- promovarea regenerării naturale
a arinilor.
|
Pãduri de
stejar cu carpen de
tip
Galio-Carpinetum |
9170 |
10% |
- menţinerea
echilibrului între fag şi gorun pe de o parte şi carpen pentru evitarea
fenomenului de cărpinizare;
- menţinerea
unei consistenţe pline a arboretelor până la vârsta exploatabilităţii;
- respectarea
normelor silvice de exploatare;
- promovarea
regenerărilor naturale;
- interzicerea
păşunatului. |
Păduri din
Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene |
9180* |
0,01% |
- promovarea
regenerărilor naturale;
- respectarea
normelor silvice de exploatare;
- ajutoarea
regenerărilor naturale. |
Vegetaţie
forestieră panonică cu Quercus pubescens |
91HO* |
0,3% |
- promovarea
regenerărilor naturale;
- ajutoarea
regenerărilor naturale;
- folosirea de
material biologic certificat;
- interzicerea
păşunatului;
- prevenirea tăierilor ilegale;
- ţinerea sub control a speciilor
cu potenţial invaziv. |
Vegetaţie de
silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. |
91I0* |
1% |
- extinderea tratamentelor ce
promovează
regenerarea naturală;
- ajutoarea
regenerărilor naturale;
- interzicerea
păşunatului. |
Zăvoaie cu Salix alba şi
Populus alba |
92A0 |
0,5% |
- menţinerea regimului hidrologic
actual;
- evitarea regenerării din cioate
îmbătrânite;
- prevenirea tăierilor ilegale. |
Păduri de fag
de tip Asperulo-Fagetum |
9130 |
12% |
- controlul activităţilor
turistice;
- extinderea tratamentelor ce
promovează
regenerarea naturală;
- interzicerea
păşunatului. |
Păduri dacice
de fag (Symphyto-Fagion) |
91V0 |
1% |
- promovarea
managementului conservativ;
- respectarea normelor silvice de
exploatare;
- prevenirea tăierilor ilegale. |
Păduri dacice
de stejar şi carpen |
91Y0 |
5% |
- menţinerea
echilibrului între fag şi carpen pentru evitarea fenomenului de
cărpinizare;
- ajutoarea
regenerării naturale a stejarului;
- interzicerea
păşunatului. |
Pajişti |
|||
Pajişti uscate
seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros (Festuco
Brometalia) |
6210* |
0,1% |
- evitarea
suprapăşunatului. |
Pajişti
stepice subpanonice |
6240* |
4% |
- menţinerea
păşunatului. |
Comunităţi de
lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la
cel montan şi alpin |
6430 |
0,5% |
- limitarea
desecărilor, drenurilor;
- evitarea
suprapăşunatului. |
Pajişti de
altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) |
6510 |
2% |
- evitarea
suprapăşunatului, fenomen ce poate duce la degradarea fâneţelor şi
tranziţia acestora spre nardete;
- cosirea
începând cu luna iulie. |
Tufărişuri |
|||
Tufărişuri
subcontinentale peri-panonice |
40A0* |
10% |
-interzicerea
defrișărilor vegetației arbustive. |
Habitate de
apă dulce |
|||
Ape stătătoare
oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae
şi/sau Isoëto-Nanojuncete
|
3130 |
0,5% |
- limitarea
desecărilor, drenarea terenului;
- limitarea
accesului turmelor de animale. |
Lacuri eutrofe
naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition |
3150 |
0,1% |
- limitarea
desecărilor, drenarea terenului.
|
Râuri alpine
cu vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos |
3240 |
0,1% |
- evitarea
exploatării prundişului şi a tăierii speciilor lemnoase;
- limitarea
accesului turmelor de animale, în special bovine. |
Măsuri
generale de conservare specifice speciilor de floră şi faună din situl
de
importanţă comunitară ROSCI 0227 Sighişoara-Târnava Mare.
•
Limitarea
disturbării faunei ca urmare a desfăşurării activităţilor umane;
•
Promovarea
unei agriculturi tradiţionale;
•
Interzicerea
drenării zonelor umede naturale;
•
Respectarea
prevederilor legale privind protejarea speciilor de floră şi faună
sălbatecă;
•
Interzicerea
folosirii ATV-urilor, motocicletelor şi autoturismelor în habitatele
naturale;
•
Interzicerea
arderii vegetaţiei uscate din păşuni, a folosirii focului în locuri
neamenajate.
•
Pentru
eficientizarea protecţiei şi conservării speciilor, trebuie în primul
rând
avută în vedere protecţia habitatelor acestor specii;
•
Cartarea,
menţinerea unei stării de conservare favorabilă sau refacerea stării de
conservare specială a habitatelor şi monitorizarea lor;
•
Interzicerea/limitarea
oricărui tip de poluare (chimică, fonică, fecaloid-menajeră,
antropică), precum
şi interzicerea/ limitarea folosirii vehiculelor motorizate (ATW,
motociclete
offroad ) pe drumurile forestiere şi în afara drumurilor publice;
•
Interzicerea/limitarea
folosirii îngrăşămintelor chimice, ierbicidelor sau pesticidelor
•
Evaluarea
calităţii apelor
•
Combaterea
braconajului la speciile de interes cinegetic, precum şi a colectării
diferitelor specii de floră şi faună;
•
Conştientizarea
şi educarea continuă a comunităţilor locale asupra necesităţii
ocrotirii şi
protecţiei speciilor de floră şi faună şi a folosirii de mijloace
ecologice în
vederea unei dezvoltării durabile;
Măsuri
minime de
conservare specifice speciilor de floră şi faună din situl de
importanţă
comunitară ROSCI 0227 Sighişoara-Târnava Mare.
Speciile
prioritare sunt marcate cu
steluţa *
Denumirea
speciei |
Măsuri minime
de conservare |
Floră |
|
Cypripedium
calceolus
( Papucul
doamnei) |
- interzicerea/limitarea a
oricărei forme de recoltare a florilor sau distrugerea cu intenţie a
acestor plante în habitatul lor natural. |
Angelica
palustris
(Angelica de
baltă) |
-
interzicerea drenării
zonelor umede naturale specifice acestei specii. |
Echium russicum
(Capul
şarpelui) |
- interzicerea arderii vegetaţiei uscate din păşuni;
- conservarea habitatelor în care vegetează specia. |
Crambe tataria
(Tartan) |
- conservarea habitatelor în care vegetează specia. |
Adenophora
lilifolia |
- controlul
cositului și pășunatului;
- conservarea habitatelor în care vegetează specia. |
Iris aphylla
subsp. Hungarica
(Iris) |
- protecția habitatului specific. |
Agrimonia
pilosa
(Turiţa) |
- conservarea habitatelor în care vegetează specia;
- controlul
cositului și pășunatului. |
Mamifere |
|
*Ursus arctos
(ursul brun) |
- asigurarea
protecţiei bârloagelor pentru a preveni apariţia puilor abandonaţi;
-
identificarea zonelor de concentrare sezonieră şi aplicarea de măsuri
de prevenire a pagubelor. |
*Canis lupus
(lup) |
-
conştientizarea opiniei publice privind rolul speciei în ecosistem;
- interzicerea
folosirii momelilor. |
*Lutra lutra
(Vidra) |
- limitarea
intervenţiilor asupra cursurilor de apă;
- menţinerea
zonelor mlăştinoase din vecinătatea pâraielor;
-
monitorizarea prezenţei vidrei pe cursurile de apă. |
Rhinolophus hipposideros
(Liliacul mic
cu potcoavă) |
- protejarea
adăposturilor de vară şi de iarnă.
- combaterea braconajului şi a
utilizării otrăvurilor, electrocutării, etc. |
Barbastella
barbastellus |
- interzicerea utilizării
otrăvurilor, electrocutării, etc. |
Myotis myotis
(liliacul
comun) |
- protejarea
adăposturilor de vară şi de iarnă;
- combaterea braconajului şi a
utilizării otrăvurilor, electrocutării, etc. |
Myotis blythi [oxygnathus]
(Liliacul
comun mic) |
- protejarea
adăposturilor de vară şi de iarnă;
- combaterea braconajului şi a
utilizării otrăvurilor, electrocutării, etc. |
Amfibieni |
|
Triturus
cristatus
(Tritonul cu
creastă) |
- menţinerea
habitatelor acvatice şi terestre specifice;
- conştientizarea localnicilor în vede evitării
capturării/comerţului acestei specii. |
Bombina bombina
(Buhaiul de
baltă cu burtă roşie) |
- evitarea
distrugerii sau deteriorării habitatelor specifice;
- monitorizarea
speciilor de plante higro- şi hidrofile cu caracter invaziv;
- protejarea bălţilor temporare
sau permanente şi monitorizarea acestora, precum şi a celor care seacă
în mod natural. |
Bombina
variegata
(Buhaiul de
baltă cu burtă galbenă) |
- evitarea
distrugerii sau deteriorării habitatelor specifice;
- monitorizarea
speciilor de plante higro- şi hidrofile cu caracter invaziv;
- protejarea bălţilor temporare
sau permanente şi monitorizarea acestora, precum şi a celor care seacă
în mod natural. |
Triturus
vulgaris ampelensis
(Tritonul
comun transilvănean) |
- menţinerea
habitatelor acvatice şi terestre specifice;
- conştientizarea localnicilor în vederea evitării
capturării/comerţului acestei specii. |
Peşti |
|
Zingel zingel
(Pietrar) |
- interzicerea intervenţiei localnicilor asupra
albiei râurilor şi pâraielor prin exploatarea materialului aluvial;
- controlarea factorilor perturbatori, reprezentaţi
de poluare fecaloid-menajeră, rumeguş, eroziune, pescuit ilegal. |
Zingel streber |
- evitarea
deteriorării habitatelor şi a modificării calităţii apelor în care
trăieşte;
- controlarea factorilor
perturbatori, reprezentaţi de poluare fecaloid-menajeră, rumeguș. |
Gobio kessleri
(Petroc) |
- evitarea
deteriorării habitatelor şi a modificării calităţii apelor în care
trăieşte. |
Rhodeus
sericeus amarus
(Boarca) |
- evitarea
deteriorării habitatelor şi a modificării calităţii apelor în care
trăieşte.
|
Barbus
meridionalis
(Moioagă) |
- evitarea
deteriorării habitatelor şi a modificării calităţii apelor în care
trăieşte. |
Sabanejewia
aurata
(Dunărinţa) |
- evitarea
deteriorării habitatelor şi a modificării calităţii apelor în care
trăieşte. |
Cobitis taenia
(Zvârluga) |
- evitarea
deteriorării habitatelor şi a modificării calităţii apelor în care
trăieşte. |
Pelecus
cultratus
(Sabiţa) |
- evitarea
deteriorării habitatelor şi a modificării calităţii apelor în care
trăieşte. |
Nevertebrate (lepidoptere şi coleoptere) |
|
Euphydryas
aurinia |
- conservarea
habitatelor specifice. |
Euphydryas
maturna |
- conservarea
habitatelor specifice. |
Euplagia
(Callimorpha) quadripunctaria |
- conservarea
habitatelor specifice. |
Eriogaster
catax |
- conservarea
habitatelor specifice. |
Maculinea
teleius |
- conservarea
habitatelor specifice. |
Lycaena dispar
(Fluturele
roșu de mlaștină) |
- conservarea
habitatelor specifice (zone umede, pășuni);
- interzicerea
folosirii pesticidelor, a suprapășunatului;
- limitarea
extinderii speciilor invazive (Polygonatum japonicum, Impatiens
glanduligera). |
*Leptidea
morsei |
- conservarea
habitatelor specifice. |
Catopta thrips |
- conservarea
habitatelor specifice. |
Lycaena helle
(fluture) |
- conservarea
habitatelor specifice. |
Lucanus
cervus
(Rădaşca) |
- conservarea pădurilor de stejar și gorun;
- păstrarea
unor exemplare de arbori bătrâni, cu scorburi, precum și a unor
trunchiuri căzute la sol. |
Osmoderma
eremita
(Pustnicul) |
- conservarea
habitatelor specifice. |
Bolbelasmus
unicornis |
- conservarea
habitatelor specifice. |
Cerambyx
cerdo
(Croitor) |
- conservarea
habitatelor specifice. |
Măsuri
generale de
conservare a avifaunei din aria de protecţie specială SPA Podişul
Hârtibaciului
•
Limitarea
disturbării faunei ca urmare a desfăşurării activităţilor umane;
•
Interzicerea
activităţilor ce pot deranja păsările în perioada de cuibărit şi
protejarea
cuiburilor;
•
Promovarea
unei agriculturi tradiţionale;
•
Interzicerea
drenării zonelor umede naturale
•
Menţinerea
habitatelor specifice din zonele de cuibărit a păsărilor;
Măsuri
specifice
de conservare a avifaunei din aria de protecţie specială SPA Podişul
Hârtibaciului
Speciile
prioritare sunt
marcate cu steluţa *
Denumirea
speciei |
Măsuri minime
de conservare |
||
Ciocănitori |
|||
Dendrocopos
medius
(Ciocănitoare
de stejar) |
-menținerea
„in situ” a unor arbori bătrâni, uscați sau în curs de degradare, în
habitatele ocupate de specie. |
||
Picus canus
(Ghonoaia sură) |
-menținerea
„in situ” a unor arbori bătrâni, uscați sau în curs de degradare, în
habitatele ocupate de specie. |
||
Dendrocopos
leucotos
(Ciocănitoarea
cu spate alb) |
-menținerea
„in situ” a unor arbori bătrâni, uscați sau în curs de degradare, în
habitatele ocupate de specie. |
||
Dendrocopos
syriacus
(Ciocănitoarea
de grădină) |
-evitarea
deranjării locurilor de cuibărit. |
||
Dryocopus
martius
(Ciocănitoarea
neagră) |
-menținerea
„in situ” a unor arbori bătrâni, uscați sau în curs de degradare, în
habitatele ocupate de specie. |
||
Passeriforme de pădure |
|||
Ficedula
albicollis
(Muscar
gulerat) |
- păstrarea
unor arbori bătrâni în habitatele caracteristice speciei;
- păstrarea
tufărișurilor la marginea și în interiorul pădurilor. |
||
Ficedula parva
(Muscar mic) |
- păstrarea
unor arbori bătrâni în habitatele caracteristice speciei;
- păstrarea
tufărișurilor la marginea și în interiorul pădurilor. |
||
Berze |
|||
Ciconia ciconia
(Barza albă) |
- interzicerea
distrugerii cuiburilor sau deranjarea indivizilor în zona cuiburilor;
- menținerea
suprafețelor de hrănire specifice existente în perimetrul sitului
Natura 2000. |
||
Ciconia nigra
(Barza neagră) |
- interzicerea
distrugerii cuiburilor sau deranjarea indivizilor în zona cuiburilor;
- menținerea
suprafețelor de hrănire specifice existente în perimetrul sitului
Natura 2000. |
||
Păsări de habitat deschis |
|||
*Crex crex
(Cristei de
câmp) |
- promovarea
menținerii suprafețelor de pajiști umede din lunci sau din apropierea
lacurilor și bălților;
- promovarea
cositului manual;
- menținerea
unor suprafețe necosite din habitatele specifice, într/un sistem de
rotație anuală;
- evitarea
transformării pajiştilor naturale în culturi agricole. |
||
Caprimulgus
europaeus
(Caprimulg) |
- menținerea
suprafețelor de hrănire specifice existente în perimetrul sitului
Natura 2000. |
||
Lullula arborea
(Ciocârlie de
pădure) |
-păstrarea
tufărișurilor în marginea și în interiorul pădurilor de foioase. |
||
Anthus
campestris
(Fasa de câmp) |
- menținerea
suprafețelor de hrănire specifice existente în perimetrul sitului
Natura 2000. |
||
Lanius minor
(Sfrâncioc mic) |
-păstrarea
unor arbori sau arbuști rari pe terenurile deschise cu vegetație
ierboasă. |
||
Lanius collurio
(Sfrâncioc
roşiatic) |
-păstrarea
arbuștilor la marginea pădurilor sau în apropierea terenurilor agricole. |
||
Sylvia nisoria
(Silvie
porumbacă) |
- menținerea
suprafețelor de hrănire specifice existente în perimetrul sitului
Natura 2000. |
||
Păsări acvatice |
|||
Aythya nyroca
(Raţa roşie) |
- interzicerea drenării zonelor umede naturale;
- protejarea
cuiburilor în perioada reproducerii. |
||
Circus
aeruginosus
(Erete de
stuf) |
- protejarea
cuiburilor în perioada reproducerii;
- menținerea
suprafețelor de hrănire specifice existente în perimetrul sitului
Natura 2000. |
||
Botaurus
stellaris
(Bou de baltă) |
- interzicerea drenării zonelor umede naturale;
- menținerea
suprafețelor de hrănire specifice existente în perimetrul sitului
Natura 2000. |
||
Ixobrychus
minutus
(Stârc pitic) |
- interzicerea drenării zonelor umede naturale;
- interzicerea
distrugerii cuiburilor sau deranjarea indivizilor în zona cuiburilor. |
||
Ardea purpurea
(Stârc roşu) |
- interzicerea drenării zonelor umede naturale;
- interzicerea
distrugerii cuiburilor sau deranjarea indivizilor în zona cuiburilor. |
||
Porzana porzana
(Creştet
pestriţ) |
- menținerea
suprafețelor de hrănire specifice existente în perimetrul sitului
Natura 2000. |
||
Porzana parva
(Creşteluţ
mijlociu) |
- menținerea
suprafețelor de hrănire specifice existente în perimetrul sitului
Natura 2000. |
||
Alcedo atthis
(Pescăraş
albastru) |
- interzicerea drenării zonelor umede naturale.
|
||
Gavia arctica
(Cufundac) |
- interzicerea drenării zonelor umede naturale.
|
||
Ardeola
ralloides
(Stârc galben) |
- interzicerea drenării zonelor umede naturale;
- interzicerea
distrugerii cuiburilor sau deranjarea indivizilor în zona cuiburilor. |
||
Egreta
alba
(Egreta
mare) |
- interzicerea drenării zonelor umede naturale;
- interzicerea
distrugerii cuiburilor sau deranjarea indivizilor în zona cuiburilor. |
||
Nycticorax
nycticorax
(Stârc
de noapte) |
- interzicerea drenării zonelor umede naturale;
- interzicerea
distrugerii cuiburilor sau deranjarea indivizilor în zona cuiburilor. |
||
Pandion
haliaetus
(Vultur pescar) |
- interzicerea drenării zonelor umede naturale;
- interzicerea
distrugerii cuiburilor sau deranjarea indivizilor în zona cuiburilor;
- menținerea
suprafețelor de hrănire specifice existente în perimetrul sitului
Natura 2000. |
||
Tringa
glareola
(Fluierar
de mlaştină) |
- interzicerea drenării zonelor umede naturale;
- interzicerea
distrugerii cuiburilor sau deranjarea indivizilor în zona cuiburilor. |
||
Philomacus
pugnax
(Fluierar
gulerat) |
- menținerea
suprafețelor de hrănire specifice existente în perimetrul sitului
Natura 2000. |
||
Himantopus
himantopus
(Piciorong) |
- interzicerea drenării zonelor umede naturale;
- interzicerea
distrugerii cuiburilor sau deranjarea indivizilor în zona cuiburilor. |
||
Sterna
hirundo
(Chira
de baltă) |
- interzicerea drenării zonelor umede naturale;
- interzicerea
distrugerii cuiburilor sau deranjarea indivizilor în zona cuiburilor. |
||
Chlidonias
hybridus
(Chirighita
cu obraz alb) |
- menținerea
suprafețelor de hrănire specifice existente în perimetrul sitului
Natura 2000; |
||
Chlidonias
niger
(Chirighita
neagră) |
- menținerea
suprafețelor de hrănire specifice existente în perimetrul sitului
Natura 2000. |
||
Răpitoare |
|
|
|
Pernis apivorus
(Viespar) |
- promovarea
menținerii unor arbori mari şi bătrâni, mai ales a celor situaţi în
apropierea lizierelor. |
||
Aquila pomarina
(Acvila
țipătoare mică) |
- depistarea
cuiburilor și asigurarea unei zone de liniște, cu raza de cel puțin 300
m în perioada de reproducere;
- menținerea
practicilor agricole tradiționale în teritoriile de hrănire ale speciei;
- promovarea
menținerii unor arbori bătrâni, necesari pentru cuibăritul speciei. |
||
Circaetus
galicus
(Şerpar) |
- menținerea
suprafețelor de hrănire specifice existente în perimetrul sitului
Natura 2000. |
||
Bubo bubo
(Buha) |
- menținerea
suprafețelor de hrănire specifice existente în perimetrul sitului
Natura 2000. |
||
Strix uralensis
(Huhurezul
mare) |
- promovarea
menținerii unor arbori bătrâni, cu scorburi, în habitatele ocupate de
specie. |
||
Circus
cyaneus
(Erete
vânăt) |
- protejarea
cuiburilor în perioada de reproducere;
- promovarea
practicării agriculturii tradiționale. |
||
Circus macrourus
(Erete alb) |
- menținerea
suprafețelor de hrănire specifice existente în perimetrul sitului
Natura 2000. |
||
Falco
vespertinus
(Vânturel
de seară) |
- menținerea
suprafețelor de hrănire specifice existente în perimetrul sitului
Natura 2000. |
||
Falco columbarius
(Șoim de iarnă) |
- menținerea
suprafețelor de hrănire specifice existente în perimetrul sitului
Natura 2000. |