Salmonicultura
În judeţul Sibiu există un număr de 37 fonduri de pescuit în apele de munte din care 25 sunt râuri ce însumează 806,5 km iar 12 sunt lacuri cu o suprafaţă totală de 652,7 ha. Direcţia Silvică Sibiu gospodăreşte un număr de 15 fonduri de pescuit râuri cu o lungime de 475,5 km şi un număr de 11 fonduri de pescuit lacuri cu o suprafaţă de 592,7 ha care în cea mai mare parte sunt de categoria de bonitate I-a şi a II-a. Celelalte fonduri de pescuit sunt ]nchiriate spre exploatare A.J.V.P.S. Sibiu (10 râuri şi un lac de acumulare).

Direcţia Silvică Sibiu efectuează în fiecare an investiţii în fondurile de pescuit ce se desfăşoară în două direcţii: 

- reparaţii efectuate instalaţiilor şi amenajărilor vechi (15 topliţe cu 1,860 mp şi 105 cascade podite cu 640 ml) precum şi construirea altora noi

 - popularea cu puiet de păstrăv indigen (cca. 300,000) în fiecare an a râurilor şi la intervale mai mari a lacurilor (puietul este produs în păstrăvăria proprie)

Modul de formare a lacurilor se împarte în 2 categorii:

   lacuri naturale glaciale – formate în căldările rămase urmare a glaciaţiunilor având o suprafaţă totală de 12,3 ha şi fiind situate în munţii Cindrel (Iezerul Mare şi Iezerul Mic) şi în masivul Făgăraş (Podragul Mic, Podragul Mare, Podrăgel, Bâlea, Doamnei şi Avrig)
  lacuri artificiale – de acumulare cu o suprafaţă totală de 580,4 ha (Sadu V, Sadu II şi Oaşa)

Gospodărirea fondurilor piscicole din apele de munte dau posibilitatea obţinerii unor venituri ce se cifrează la aproximativ 10,000 RON/an şi care provin 60% din arenzi şi 40% din eliberarea permiselor de pescuit.

Pe langă gospodărirea fondurilor piscicole din apele de munte, D.S. Sibiu are în obiectul de activitate şi producerea şi comercializarea păstrăvului de consum în ferma piscicolă. Cantitatea cea mai mare de păstrăv produsă şi comercializată până acum este de 54 to şi s-a realizat în anul 2005. Această activitate se realizează în 2 unităţi de producţie - păstrăvării:

Păstrăvăria Laita situată la 3 km de comuna Cârţişoara, alimentată cu apă din râul Laita, cu o suprafaţă de luciu de apă de 6,000 mp şi o capacitate productivă de 50 to/an. Se cresc 2 varietăţi de păstrăv pentru consum (fântânel şi curcubeu) şi păstrăvul indigen pentru obţinerea puietului necesar repopulărilor. Păstravăria este deservită de 3 păstrăvari.

Păstăvăria Valea Pinului alimentată cu apă din pârâul cu acelaşi nume, situată la cca. 100 m de confluenţa Văii Pinului cu râul Sadu la ieşire din comuna Râul Sadului, accesul se face pe DJ 105E. Are o suprafaţă de 435 mp luciu de apă şi o capacitate productivă de 10 to/an. Se cresc deasemenea cele 2 varietăţi de păstrav de consum şi este deservită de 1 păstrăvar.Fonduri de pescuit G.V.S. – Râuri de munte

 

Fond de pescuit Ocol Silvic Topliţe Cascade podite Lungime
Buc/mp Buc/ml km
6 Sadu superior Avrig 3 / 300 25 / 200 23
7 Sadu mijlociu Avrig 2 / 60

 

56
15 Arpaş Arpaş

 

 

36
16 Bâlea Arpaş

 

 

21
17 Laita Arpaş 2 / 400

 

11
18 R.Mare Porumbacu Avrig

 

 

65
22 Bistra Miercurea Sibiului

 

13 / 65 21
23 Ciban Miercurea Sibiului

 

16 / 54 25
24 Sebeşul superior Miercurea Sibiului 4 / 500 36 / 260 53
Total

 

15 / 1,860 105 / 693 475,5

 

Fonduri de pescuit G.V.S. – Lacuri de munte

 
Fond de pescuit Ocol Silvic Suprafaţa (ha) Altitudine (m)
1 Sadu V a Avrig 77 1,150
6 Podragu Mare Arpaş 1,5 2,036
9 Bâlea - Ónchis Arpaş 4,65 2,034
12 Oaşa Miercurea Sibiului 502 1,260