OS Avrig

Ocolul Silvic Avrig are în administrare la ora actuală  o suprafaţă totală de 13.081 ha terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră. Din această suprafaţă, 12.345 ha sunt fond forestier din care 7.188 ha aparţin statului, 3.587 ha aparţin unităţilor administrativ-teritoriale din Racoviţa şi Porumbacu de Jos, 1.520 ha aparţin Composesoratelor Branişte, Scoreiu şi Sărata, 30 ha ale Parohiei Tălmăcel şi 20 ha sunt păduri proprietate privată a unor persoane fizice şi 736 ha sunt păşuni împădurite aparţinând Primăriei Porumbacu de Jos – 433 ha şi Composesoratului Sărata - 303 ha.

Administrarea pădurilor şi păşunilor împădurite ce aparţin altor proprietari decât Statul Român se face pe bază de contracte de administrare sau prestări servicii silvice, după caz.

Din punct de vedere geomorfologic teritoriul este situat în Regiunea Carpaţii Meridionali estici, Subregiunea Făgăraş nord cu formaţiile: molidişuri,  amestecuri de răşinoase cu fag, făgete montane, gorunete pentru UP II Porumbacu şi UP IV Sebeş şi Regiunea Carpaţilor Meridionali, Subregiunea Lotru Cindrel cu  formaţiile molidişuri, amestecuri de răşinoase cu fag  şi făgete montane pentru UP VII Sădurel, UP VIII Conţu, UP X  Onceşti. Din totalul de 7.188 ha pădure de stat, 3.907 ha se găsesc pe Valea Sadului,  iar restul de 3.281 ha se găsesc pe versantul nordic al Munţilor Făgăraş.

Sediul Ocolului Silvic Avrig este situat în oraşul Avrig, la 26 km de Sibiu pe DN 1 Sibiu – Braşov.

Suprafaţa ocolului este arondată pe  3 districte silvice cu 15 cantoane şi un fond cinegetic, astfel:


District I Racoviţa
-Canton 1 Sebeşul de Sus
-Canton 2 Branişte
-Canton 3 Rugini
-Canton 4 Şes
-Canton 5 Păşunat

District II Porumbacu
-Canton 6 Purcăreaţa
-Canton 7 Glăjărie
-Canton 8 Râul Mare
-Canton 9 Tunsu
-Canton 10 Sărata

District III Sadu
-Canton 11 Scorei
-Canton 12 Onceşti
-Canton 13 Negovanu
-Canton 14 Conţu Mare
-Canton 15 Conţu Mic

Din totalul Fondului forestier administrat, pădurile ocupă 12.736 ha, din acestea 6.666 ha fiind acoperite de răşinoase şi 6.070 ha cu foioase. Restul suprafeţei de fond forestier este formată din terenuri pentru administraţie şi producţie silvică, sau terenuri neproductive.

Întreaga suprafaţă a Ocolului Silvic Avrig este încadrată în grupa I-a a pădurilor cu funcţii speciale de protecţie.  Din acestea:

  •  21% sunt amplasate pe terenuri cu pantă moderată de până la 16g,
  •  50% pe terenuri cu pantă repede, între 16g şi 30g,
  • 22% pe terenuri cu pantă foarte repede, între 31g şi 40g
  •   7% sunt pe terenuri cu înclinare abruptă de peste 40g.

Din punct de vedere altitudinal, pădurile de stat din Ocolul Silvic Avrig sunt dispuse astfel:

  • 22% la altitudini între 400 şi 600 m,
  • 12% la altitudini între 600 şi 800 m,
  • 12% la altitudini între 800 şi 1000 m,
  • 10% la altitudini între 1000 şi 1200 m,
  • 15% la altitudini între 1200 şi 1400 m,
  • 16% la altitudini între 1400 şi 1600 m,
  • 12% la altitudini între 1600 şi 1800 m,
  •   1% la altitudini între 1800 şi 1870 m.

Întreg fondul forestier al ocolului este deservit de cca. 176 km de drumuri forestiere, rezultând o densitate de 14 m de drum forestier la 1 ha de pădure, mult peste media din ţară.
În ce priveşte structura arboretelor pe clase de vârstă, situaţia este următoarea:

  • 13% arborete cu vârsta sub 20 ani,
  • 16% arborete cu vârsta între 20 şi 40 ani,
  •  28% arborete cu vârsta între 40 şi 60 ani,
  • 14% arborete cu vârsta între 60 şi 80 ani,
  • 12% arborete cu vârsta între 80 şi 100 ani,
  • 11% arborete cu vârsta între 100 şi 120 ani,
  •   6% arborete cu vârsta peste 120 ani.

Structura arboretelor pe categorii de consistenţă este următoarea:

  •   2% arborete cu consistenţa sub 0,4,
  •   9% arborete cu consistenţa între 0,4 şi 0,6,
  • 89% arborete cu consistenţa peste 0,7.

Bazele de amenajare ale arboretelor

  • Regimul – în conformitate cu funcţiile economico-sociale şi cu starea actuală a arboretelor, s-a menţinut regimul codrului deoarece acesta asigură regenerarea arboretelor din sămânţă, producerea de masă lemnoasă diferenţiată ca sortimente şi realizarea în cele mai bune condiţii a funcţiilor atribuite.
  • Compoziţia ţel – s-a fixat în funcţie de potenţialul staţional, tipul de pădure, obiectivele social-economice şi ecologice urmărite, promovându-se speciile autohtone valoroase: fag, brad, molid, paltin, care valorifică la maxim potenţialul staţional şi corespund tipului natural de pădure. De remarcat faptul că în această zonă nu s-a trecut la înrezinarea arboretelor prin plantarea de molidişuri pure în afara arealului, lucru care a permis păstrarea unor arborete valoroase. Considerăm că la momentul actual compoziţia reală se apropie de cea optimă, urmărindu-se ca prin măsurile silvotehnice adoptate şi prin continuarea gospodăririi raţionale să se ajungă în următoarele decenii la formula optimă a compoziţiei.
  • În ceea ce priveşte modul de gospodărire, tratamentele s-au executat în mod corect, aplicându-se cu preponderenţă tratamentul tăierilor progresive (de însămânţare, punere în lumină, şi racordare) în pădurile de pe versantul Făgăraşului, iar în cele de pe Valea Sadului s-a mers pe tăierile rase în molid, urmate de regenerarea artificială a arboretelor. Prin aplicarea acestora s-a urmărit realizarea unor arborete relativ echiene  şi relativ pluriene, de amestec, de productivitate superioară şi mijlocie, în raport cu bonitatea staţiunii, capabile să îndeplinească funcţii multiple, evitându-se intervenţiile prin care se dezgoleşte solul sau prin care nu se asigură permanenţa pădurii.

S-a promovat îndeosebi regenerarea naturală. Intervalul de timp dintre momentul instalării seminţişului şi cel al punerii în lumină, precum şi înlăturarea completă a adăpostului oferit de arboretul matern este la fag de 6-15 ani şi la brad de 8-15 ani.
4. Având în vedere că arboretele îndeplinesc funcţii multiple, vârsta exploatabilităţii s-a stabilit la 110 ani.
5. Ciclul de producţie s-a stabilit la 120 ani, acesta corespunzând sub raportul funcţiilor de protecţie şi al considerentelor de ordin ecologic, asigurându-se totodată stabilitatea şi mobilitatea economică.

O caracteristică interesantă a pădurilor de pe versantul nordic al Munţilor Făgăraş din cadrul Ocolului Silvic Avrig, puţin întâlnită în alte părţi, este capacitatea deosebită a bradului de a se regenera natural. În ultimii 30 de ani procentul său de participare la compoziţia pădurilor a crescut cu 2%. Se poate observa o tendinţă a bradului de a ocupa locul fagului, tendinţă care ar pute duce, în lipsa unei intervenţii stricte în timp, chiar la o succesiune a speciilor. În încercarea de a evita acest fenomen, în suprafeţele regenerate cu brad se execută plantaţii cu diverse specii de foioase valoroase pentru ridicarea procentului de foioase din compoziţie, chiar dacă aceasta presupune realizarea unor desimi în plantaţii mai mari decât cea normală. Surplusul de puieţi de brad sunt recoltaţi prin operaţiuni culturale.

„Litera de lege” urmată de personalul de la Ocolul Silvic Avrig constă în menţinerea şi refacerea, acolo unde este cazul, a arboretelor naturale-fundamentale, provenite din regenerări naturale, evitarea creării de arborete pure şi instalării speciilor în afara arealului lor natural. Astfel, la aplicarea tăierilor definitive s-a obţinut, în medie, un procent de 75% regenerare naturală. Demn de subliniat este că la tratamentele cu regenerare naturală (tăieri progresive) procentul de ocupare cu seminţiş utilizabil în suprafeţele parcurse cu tăierea definitivă este între 80% şi 90% şi că, dintre arboretele prevăzute în amenajament să fie parcurse cu tăieri unice de substituire, mare parte au fost parcurse cu mai multe tăieri, asigurându-se astfel o regenerare naturală de 20-30% din sămânţă, cu specii valoroase (fag, brad, gorun), conservându-se astfel zestrea genetică a arboretelor natural-fundamentale. Toate acestea au fost realizate atât prin modul de efectuare al primelor tăieri din cadrul tratamentelor prevăzute, cât şi prin lucrările de ajutorare a regenerării naturale efectuate înaintea tăierii definitive, în anii cu fructificaţie bună sau abundentă.
Respectarea întocmai a prevederilor amenajamentului şi intervenţia rapidă, ori de câte ori a fost necesar, cu lucrări de calitate, a favorizat menţinerea şi crearea unor arborete de o valoare deosebită, cu consistenţă optimă şi o stare de sănătate bună, cu lemn sănătos şi având posibilitatea unor sortimente valoroase.

În cadrul I.U.F.R.O. s-au cercetat 26 de provenienţe de brad (Abies alba Mill) în vârstă de 12 ani, în 6 variante (field test sites) în Bavaria, rezultatele arătând că provenienţa Avrig din România era deosebit de viguroasă. Sămânţa de brad pentru aceste exemplare a fost recoltată din UP II Porumbacu, parcelele 95-114. Provenienţa de Avrig s-a aflat pe locul 2, fiind depăşită la creşterea în înălţime numai de o provenienţă din Franţa – Massif du Danon.

În vederea punerii în valoare a patrimoniului genetic deosebit al arboretelor din zonă, în anul 1979 s-a înfiinţat un plantaj de brad (UP IV, u.a. 306P) în suprafaţă de 5 hectare cu clone originare din UP II Porumbacu şi de pe Valea Prahovei. În 1981, în aceeaşi parcelă se mai înfiinţează şi un plantaj de larice pe alte 5 hectare, cu trei provenienţe diferite. În aceeaşi zonă există şi o cultură comparativă de provenienţe autohtone de molid, înfiinţată în 1996. Încă din 1999 plantajele au început să producă primele conuri, în ultimii ani obţinându-se cantităţi importante de seminţe.

 Sediu Ocol Silvic Avrig  

Principalele activităţi desfăşurate în cadrul Ocolului Silvic Avrig sunt: cultura şi regenerarea pădurilor, asigurarea pazei şi integrităţii fondului forestier, valorificarea masei lemnoase conform cotelor de tăiere aprobate, vânzare masa lemnoasă pe picior, vânzare masă lemnoasă la drum auto sau depozit final, valorificare produse din lemn rezultate în urma debitării în gater (cherestea, semifabricate, etc.), valorificare masă lemnoasă către populaţie rezultată din tăieri de îngrijire sau igienă, valorificarea produselor accesorii ale pădurii ( fructe de pădure, ciuperci comestibile, pomi de iarnă, cetină de brad), vânătoare şi salmonicultură, acţiuni cu vânători străini şi români, carne de vânat, prestări servicii în baza contractelor de administrare a pădurii aparţinând altor proprietari. 

 


Realizările anului 2011 au fost următoarele:

  • Masa lemnoasă recoltată: - 43,8 mii m3
  • Lucrări de îngrijire:
    •  
      • Degajări: - 24,5 ha;
      • Curăţiri: - 91,0 ha;
      • Rărituri: - 233,3 ha.
  • Fructe de pădure: - 10,3 to;
  • Cetină: - 13,26 to;
  • Sămânţă de brad: - 410 kg, valorificată integral la export - Germania;
  • Pomi de iarnă: - 6350 buc.;
  • Lucrări de regenerare:
    •  
      • Împăduriri integrale: - 43,2 ha;
      • Completări: - 7,8 ha;
      • Descopleşiri: - 198.6 ha;
  • Desfacere prefabricate: - 2430 m3.

Pentru anul 2012, cifrele de plan sunt următoarele:

  • Masa lemnoasă de recoltat: - 40,0 mii m3;
  • Lucrări de îngrijire:
    •  
      • Degajări: - 28,0 ha;
      • Curăţiri: - 91,0 ha;
      • Rărituri: - 248,0 ha;
  • Fructe de pădure: - 8,0 to;
  • Ciuperci: - 5,0 to;
  • Cetină: - 5,0 to;
  • Lucrări de regenerare:
    •  
      • Împăduriri integrale: - 51,5 ha;
      • Completări: - 14,0 ha;
      • Descopleşiri: - 560,0 ha;
  • Desfacere prefabricate: - 4,5 mii m3.

În cursul anului ce a trecut, Ocolului Silvic Avrig a participat la o serie de activităţi legate de protecţia mediului, în colaborare cu diferite O.N.G.-uri, şcoli, grădiniţe şi primării.